Bădeşti – Bolile venerice şi lichidul de foraj

0
151
“Lăptic te vindecă, tată, de orice”. E sintagma pe care orice bădeştean ţi-o spune despre medicul Alexandru Pârvu. E singurul cadru medical al unei staţiuni în care pacienţii sunt trataţi cu… lichid de foraj! Comuna Bârla din judeţul Argeş nu se remarcă decât prin anostitatea cu care aproape orice localitate rurală din România te întâmpină când o vizitezi. Localnicii îţi spun cu mândrie că Rebreanu s-a inspirat din zonă, la Teiu Babaroaga, atunci când a scris “Răscoala“, şi că prin anii ’60 lumea s-a revoltat acolo împotriva regimului comunist. În plus, locul mai arată un castru roman, despre care nimeni nu îţi poate oferi amănunte.

STAŢIUNEA. Satul Bădeşti din comuna Bârla a fost redenumit prin anii ’70-’90. Aici s-a construit o staţiune. “Prin anii ’60, câţiva muncitori care lucrau la forajul de petrol au descoperit apele termale. Mai precis, amestecul de apă termală cu lichid de foraj. Apoi s-a dezvoltat o staţiune cu băi termale iodurate, clorosodice, comparabile cu cele de la Felix” – spune Valerică Iancu, primarul, despre istoria locului. În timp, s-a dus vestea că la Bădeşti un medic ciudat te tratează de toate bolile pământului, în special de bolile venerice. Medicul este Alexandru Pârvu, iar lumea din zonă îl abordează cu… domnul Lăptic. “Este ca lăptic, şi lăpticul este medicament” – ne explică un ţăran care îşi conduce spre casă atelajul – încă neînmatriculat european – plin cu fân, porecla medicului căutat. “Aici tratăm şi făcăleţul bărbatului, şi oala femeii care e ciobită la gură” – îţi explică medicul, de acum pensionar. Staţiunea s-a privatizat între timp şi a murit. “Sunt 52 de paturi în câteva saloane, există şi echipamente specifice procedurilor pe care le facem. Însă nu mai vine nimeni. Sondele se vor închide şi nu vom mai beneficia de lichidul de foraj, procedeu important în tratamentele pe care le facem. Nici agrementare nu mai avem ca staţiune balneo-climaterică” – te pune în temă actualul proprietar.

SUPĂRARE. Deşi pensionar, Alexandru Pârvu vine zilnic la fostul şi actualul serviciu. “Astăzi am avut un turc să-l consult. Are nişte… probleme cu soţia. Oricum, au copii. I-am programat pentru când o veni căldura, că atunci deschidem complexul. Da’ e greu. Eu nu prea mai am cum să vin. Însă nimeni nu vrea să vină aici, să lucreze.”Pârvu explică apoi ce înseamnă “Staţiunea Bădeşti”: “În 1972, cu resurse locale şi 82 mii lei d’ai lu Ceauşescu am construit acest loc. Folosim ape hipertermale, iodurate, sulfurate cu mineralizare totală de 55g săruri/litru. şi climatul, excitant excesiv, e un alt factor de cură”. În mod normal, aici, se mândreşte Pârvu, “pot trata tuberculoză genitală, reumatisme cronice, sechele de la fracturi, poliomielită, rahitism, psoriazis, multe altele. Însă nu mai am cum să fac treaba. Patronul actual investeşte. Însă nu are cum să mai facă treabă. Lichidul de foraj, cu care lucram până acum, nu va mai fi. Sonda se va închide. Nu mai funcţionează de ceva timp. Doar ce o mai ţineau pentru noi. Petrolul e la 1.700-2.400 metri adâncime şi nu e rentabil să-l mai exploateze. E dificil. Lumea fură chiar şi indicatoarele. Nu sunt căi de acces, gaze naturale, iar clima e destul de dură”. Medicul îşi aminteşte nostalgic că până la Revoluţie fluxul de turişti-pacienţi în staţiune era destul de mare. Veneau oamenii săraci din zonă, dar şi clienţi din Turcia, Australia, Bulgaria, Italia, Spania şi Germania. Acum, economia de piaţă a lăsat în urma ei scheletele unui fost câmp petrolier, praful de drum şi scheunatul jalnic al câinilor din zonă.

22 aprilie 2007 / Jurnalul National

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here