Și week-ul de trecu a fost frumos afară. Am profitat de timp și am ieșit cu băieții din grupul feibucist Love Bike cu bicicleta. Ca de obicei, startul s-a dat la LIDL Berceni. Aventura a fost pe măsura așteptărilor, absenții de la tură având motive suficiente de oftică.

 

 

Traseul propus pentru tura despre care vorbesc a măsurat 76 de Km și a fost cuprins între Popești-LeordeniLIDL BerceniPopești-LeordeniPantelimonCernicaPădurea BrăneștiMănăstirea Pasărea și retur. Constat că de câte ori ies la alergat pe șușelele sau pădurile patriei…fac pană. Musai pe roata din față! Nici de data asta nu a fost altfel, camera cedând în parcarea de la LIDL Berceni. Ca și până acum, a fost singura pană produsă pe traseul propus.

O gâlmă a făcut să cedeze camera de sub amvelopă. Bine că nu s-a întâmplat pe traseu!
O gâlmă a făcut să cedeze camera de sub amvelopă. Bine că nu s-a întâmplat pe traseu!

După ce am cules din drum alți colegi, care au răspuns apelului Love Bike, am părăsit Bucureștiul prin Pantelimon.

...la drum!
…la drum!

S-a galopat până în dreptul Mănăstirii Cernica, loc în care am făsut stânga, prin pădure.

Zona este celebră printre bikeri, aici desfășurându-se etape din Campionatul Național de off road. După primul kilometru prin vegetație am avut parte și de prima surpriză. Câțiva colegi, rămași în urmă pentru a le explica posibile trasee altor bicicliști, s-au rătăcit, urmând o potecă – marcată tot pentru concursurile naționale. Imediat au fost puse în funcțiune fliuierele din dotare și telefonia mobilă. Odată identificat locul în care se aflau, au fost stabilite coordonatele pentru jocțiunea cu grupul mamă. Așa că ne-am urmat traseul spre Pădurea Brănești.

Popas forțat în Pădurea Cernica
Popas forțat în Pădurea Cernica

Aici fost și locul în care s-a produs joncțiunea cu cei doi rătăciți. Refăcut fiind, grupul și-a urmat itinerariul stabilit. Am intrat pe potecile din Pădurea Brănești. De-a lungul lacurilor, aflate la baza versanților împăduriți, mirosul de grătar și manelele te izbeau fonic și olfactiv. Deh, România nu este doar frumoasă pentru că are peisaje pe măsură. România este și colorată pentru că are și cetățeni… pe măsură!

Ieșirea din Pădurea Brănești, spre Mănăstirea Pasărea
Ieșirea din Pădurea Brănești, spre Mănăstirea Pasărea

Imediat ce am trecut ultimul lac aflat în drum, am luat în piept povârnișul care ne-a dus spre Mănăstirea Pasărea. Privit de sus, de pe platou, edificiul de cult îți îmbată ochiul cu o priveliște naturală și arhitectonică uluitoare. Păcat de “fauna” existentă pe timp însorit pe marginile lacului.

Mănăstirea Pasărea
Mănăstirea Pasărea
...spre Mănăstirea Pasărea
…spre Mănăstirea Pasărea

Am traversat incinta Locului Sfânt, ne-am salutat cu toți țigănușii aflați la pomană și furat mere din curtea Mănăstirii, am făcut câteva poze, și ne-am început drumul spre casă. A urmat cea mai frumoasă parte a traseului!

La Mănăstirea Padărea
La Mănăstirea Padărea

Sorin, liderul acestor ieșiri pe două roți în grupul nostru, are grijă ca mereu să nu ne întoarcem pe traseul care ne-a dus la punctul țintă. De data asta returul a fost organizat mai mult pe circuitul de off road, fapt care ne-a ajutat în a ne testa limitele. Nu că nu am face lucrul ăsta permanent…vă mai amintiți de povestea traseului spre Fântâna cu Nuc și Cuc 🙂 !

Ei bine, pe acest circuit, accidentat și plin de noroi, Octav a ținut să ne demonstreze că Alin ( un alt amic de ieșit cu bicla!) nu este singurul care se dă cu roatele peste cap. Așa că a făcut tovarășul Octav o întoarcere atât de frumoasă în aer, încă ne-a părut rău că nu am avut un obiectiv pus pe slow motion să-l filmeze. Haioasă, urmarea nu a fost cea mai fericită pentru biker-ul nostru, alegându-se cu umărul luxat destul de serios.

Noi suntem cei care am mers pe traseul din acest weekend!
Noi suntem cei care am mers pe traseul din acest weekend!

Ieșiți la șosea am zis să mâncăm niște mici de Brănești. Ca și celor de la Dedulești ( Argeș), și ăstora li s-a dus buha prin țară. Ironie sau ghinion…duminica asta grătarele nu au vrut să funcționeze. Așa că ne-am întins la drum și am făcut popasul de final la Selgros, în Pantelimon. Credeți că aici a fost mai altfel? Mai întâi am aflat că s-a terminat…muștarul. “Da de ce vă supărați? Avem și alte sosuri pe aici, nu doar muștar!” – ne-a zâmbit, transpirată, balena de vreo 130 de kile de servea de după tejghea. Auzi, drace… să mănânci mici fără muștar, dar cu sos de hamburger! Tare asta, nu? :))) Și nu a fost tot: ultimul dintre noi aflat la rândul servirii a avut ghinon… s-au terminat micii taman la el!

La final merg întotdeauna un mic şi un pahar de bere rece!
La final merg întotdeauna un mic şi un pahar de bere rece!

Am băut și câte o bere rece, să meargă cu “marmelada” rumenită la grătarul electric, apoi am încheiat traseul. Era ora 19.00, trecuseră 8 ore de la start, dar eram mulțumiți: efortul, peisajul întâlnit, au meritat tot timpul din lume!

PS. Dacă timpul ține cu noi, duminica viitoare mai dăm o tură. Încă nu știu traseul, băieții vorbeau ceva de Videle. Nici nu contează unde mergem: gașca e frumoasă, caterinca și voia bună par să ne însoțească. Cine vrea să se bucure de astfel de sentimente, are de făcut un singur lucru: să ni se alăture!

 

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here