Şcoala din cămăruţă

0
59

Anul de graţie 2007. Anul în care, cică, ne-am europenizat, am progresat, ne-am dezvoltat. Sună bine, nu? În realitate… Ne trezim la Schitu Goleşti, iîn cătunul Rudărie. În acest colţ de ţară, 63 de copii de etnie romă învaţă într-o cămăruţă de 30 de metri pătraţi.

“Mi-am dat copilul la şcoală, domnule. Aşa ne-au spus că e mai bine, să înveţe limba română, deşi acasă vorbim ţigăneşte. Măcar mai mănâncă şi gura lui ceva pe acolo, că acasă nu prea avem ce să-i dăm.” Cam asta este logica după care se ghidează părinţii celor 63 de copii de etnie romă care învaţă la şcoala din Rudari, judeţul Argeş. Până acum trei ani au învăţat în centru. Adică la Schitu Goleşti. Sub pretextul că celor 250 de locuitori ai cătunului Rudari le va fi mai uşor să-şi ducă odraslele la şcoală, Primăria Schitu a închiriat un spaţiu într-un “apartament” al CFR şi i-a mutat acolo. Curat-murdar ar spune unii. Nu şi primarul Marcel Palagiu: “A fost singurul spaţiu pe care il puteam oferi. Şi aşa, din ceea ce ştiu eu, copiii rudarilor se duc la şcoală mai mult pentru Programul lapte şi corn“.
CONDIŢII. Anul de graţie 2007. Anul în care am visat la cai verzi pe pereţi şi la călătorii fără vize. Anul în care, cică, ne-am europenizat, am progresat, ne-am dezvoltat. Sună bine, nu? În realitate… Ne trezim la Schitu Goleşti, în cătunul Rudărie. Revenim cu picioarele pe pământ şi ne trezim în faţa unei case de 60 de metri pătraţi, împărţită în trei: locuinţa familiei Călin Constantin, şcoală pentru 47 de copii romi şi grădiniţă pentru 16 micuţi. Tot romi. În urmă cu trei ani, şeful de haltă CFR din localitate a ieşit la pensie. Locuia aici. Apoi a lăsat spaţiul liber. O dată cu asta s-a înfiripat în mintea edililor locali ideea transformării locului într-o aşa-zisă şcoală. Pentru ca rudarii să nu se supere, să nu se simtă discriminaţi, li s-a promis o şcoală nouă. Una “cu teren de sport, cu curte, cu toate dotările necesare. Avem şi bani pentru ea. Un milion RON de la minister. S-a găsit şi terenul de construcţie, în izlazul comunal. Urmează să înceapă investiţia“, adăugă satisfăcut primarul. Pănă atunci, Dumnezeu cu mila. Nu tu spaţiu de joacă pentru copii, nu tu WC-uri, nu tu nimic. O cutie de chibrituri de 30 de metri pătraţi in care un pahar cu lapte şi un corn, date de Guvern zilnic, amăgesc nişte puştani cu mirajul unei învăţături decente.

 

SEGREGARE? Problemele încep la judeţ. Acolo unde totul se face şi se desface. “În mod normal, aceşti copii ar fi trebuit să înveţe în centru, unde sunt condiţii excelente. Sunt doar doi kilometri până acolo. Deci, nu se pune problema distanţei. Mie asta îmi sună a altceva. A segregare. Nu mi se pare normal să construim încă o şcoală, aşa cum vrea primarul. Pentru ce? În centru e spaţiu suficient. Sunt două şcoli mari, moderne. Ce se întămplă acolo pare în contrast cu ordinul ministrului pentru prevenirea şi diminuarea segregării şcolare a copiilor romi. Este vorba despre ordinul nr. 1540/19.07.2007“, spune Anca Barbu, inspector general adjunct din cadrul Inspectoratului Şcolar Argeş. Ideile doamnei “adjunct” nu sunt îmbrăţişate de şeful acesteia, Gabriel Bratu, care se mândreşte că tocmai a obţinut 500 de milioane de euro, venite de la UE, “pentru construirea şi dezvoltarea unor şcoli şi grădiniţe pentru… romi“. Bratu spune că problema cu segregarea la Rudari este falsă: “Nu se poate vorbi despre aşa ceva. Au fost mutaţi pentru că s-a dorit să aibă şcoala lângă casă. Să vină să înveţe. Într-adevăr, acolo este şi o zonă cu potenţial conflictual ridicat, dar printre profesori, care se tot pârască între ei. Credeam că s-au potolit. Chestia asta cu aşa-zisa segregare este artificială. Nu ştiu de unde a plecat“. Situaţia de la Schitu Goleşti nu este singulară. Tot în judeţul Argeş întâlnim cazuri asemănătoare. Deşi pe hârtie se investesc bani, în realitate aceste şcoli “beneficiază” de condiţii demne de epoci demult apuse.

FONDURI PREFERENŢIALE. La nivelul judeţului Argeş, situaţia învăţământului este destul de încurcată, din punctul de vedere al fondurilor care se alocă anual pentru modernizări şi dezvoltare. Adjuncta Anca Barbu susţine că vrea să se facă lumină, dar că şeful Gabriel Bratu nu o lasă. “Comuna Schitu Goleşti nu este singura cu probleme. Mai sunt şi altele şi sunt multe. O parte le-am analizat chiar la faţa locului cu ministrul secretar de stat Svetlana Preoteasa. Totul pleacă de la bani. De la fondurile alocate preferenţial, nejustificat. În şcolile de la Tufanu, Goia, Satul Nou, Pădureţ, Ursoaia ori Bădeşti se invaţă in condiţii greu de imaginat. Aici nu s-a alocat nici un leu. Aceste probleme le ştie şi ministerul. În schimb, sunt localităţi unde s-au investit milioane de RON şi nu se vede nimic sau s-au investit anapoda. De exemplu, în comuna Albeşti de Muscel, in satul Cândeşti, s-a construit cu 870.000 RON o grădiniţă doar pentru 15 copii. În aceeaşi curte, cu 450.000 RON a fost reabilitată o şcoală în care învaţă 20 de copii, iar la şcoala din centru, unde învaţă 136 de copii, a fost investit un milion de RON. Eu zic că, în mod normal, toţi copiii trebuiau duşi in centru. Rămânea peste un milion de RON ce putea fi folosit pentru reabilitarea unor şcoli care într-adevăr aveau nevoie de aşa ceva. La Valea Mănăstirii, la o şcoală unde învaţă copii de etnie romă, s-au alocat 60.000 RON pentru construcţia unui WC. Ei bine, construcţia este inutilă şi nefuncţională. Au construit patru pereţi şi atât. Nici gaură în pământ n-au dat! Iar la Ungheni cade tavanul pe copii”, spune Anca Barbu. Acuzele acesteia sunt parate nonşalant de “generalul” Bratu: “În trei ani, de cănd sunt în funcţie, am încercat să ajut şcolile cât mai bine. Suntem pe locul 10 în ţară la capitolul investiţii din finanţări. Nu cred să fi existat localitate unde să nu fi dat bani pentru renovări sau construcţii noi“.

PRECAR
“Astea sunt condiţiile. Trebuie să ne adaptăm, pentru că nu avem încotro. Copiii sunt dornici să înveţe carte, lucru care este cel mai importat”
Mihaela Durdui – invăţător Rudari

PROMISIUNI
“A fost o licitaţie la 11 septembrie, care a fost câştigată de o firmă de construcţii din Piteşti. Lucrările la noua şcoală nu vor incepe mai devreme de noiembrie… Acum se depun contestaţiile la licitaţie”
Florin Pătraşcu – viceprimar Schitu Goleşti

DRAME
“Familiile sunt foarte sărace. Mulţi fură lemne şi ajung in închisoare. Avem aici, în şcoală, copii ai căror părinţi sunt în închisoare. Statul nu oferă sprijin acestor micuţi. Mă bucură faptul că ei vin totuşi la şcoală, că se chinuie să înveţe”
Eugenia Benga – educatoare Rudari

BUCURIE
“Acum facem educaţia fizică cu un profesor şi jucăm fotbal, ca la televizor. Am aşteptat toată vacanţa să inceapă şcoala”
Marian – elev la şcoala din Rudari

20 octombrie 2007 / Jurnalul National

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here