În urmă cu 43 de ani Neil Armstrong avea să facă o afirmaţie care a rămas celebră în evoluţia umanităţii. „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire.” – sunt cuvintele rostite de celebrul astronaut la primul pas făcut de om pe un alt corp ceresc decât Terra.

De atunci, mai multe misiuni, unele cu caracter secret, au plecat spre Lună. Fiecare a lăsat în urmă poveşti, unele controversate. Cel mai cunoscut dintre acestea este lăsat în urmă de către misiunea secretă ruso-americană, plecată spre Lună la 16 august 1976. Denumită generic Apollo 20, misiunea spaţială a avut ca ţintă partea de sud-vest a Delporte Crater, aflat în partea întunecată a Lunii. Echipajul a fost constituit, printre alţii, din comandorul William Rutledge, Leona Snyder – CSP Bell Laboratoriesşi Alexei Leonov – participat la misiunea “Apollo Soyuz” din 1975. Ei au avut sarcina de a cerceta o navă de sorginte extraterestră şi două cadavre aflate în interiorul acesteia. Conform estimărilor făcute de cercetători, în respectiva misiune, nava are o vechime estimată la 1, 5 bilioane de ani!

Aceste descoperiri, combinate cu nenumăratele contacte avute pe Pământ de către populaţie cu extratereştri, au dus la dorinţa nebună a cercetătorilor de a pune stăpânire pe Marte – planeta roşie sau Sfantul Graal” al astronomiei. Ei bine, dacă în urmă cu câţiva ani aselenizarea pe Marte era doar un vis frumos, astăzi el a devenit parţial îndeplinit. Mare cât o Dacia românească ( 899 de Kiligrame), robotul Curiosity a avut deja contactul cu planeta pe care bănuim că “ar trăi” celebri omuleţi verzi!

Chit că înaintea acestei misiuni alte două au prospectat solul planetei, acum putem vorbi despre un experiment foarte apropiat – ca valoare – cu o incursiune pe Marte cu echipaj uman! De ce spunem asta? Pentru că robotul Curiosity este dotat cu 10 laboratoare extreme de performante. El poate lua probe de sol, de apă, de rocă şi de aer pe care să le analizeze pe loc la un nivel extreme de performant.

Chit că aceste detalii vor duce la lămurirea multor lucruri, legate de planetă, mulţi dintre adepţii “teoriei conspiraţiei” îşi pun întrebarea: câte dintre datele strânse de robotul spaţial vor ajunge, cu adevărat, în faţa întregii omeniri? Nu cumva, dacă misiunea va descoperi date similare cu cele bănuite că au fost descoperite pe Lună, NASA va ascunde şi aceste adevăruri ? Până atunci, important este că “subiectul fascinatiei astronomilor” ( nm. conform cercetatorului NASA Bret Drake) a devenit realitate, iar omenirea a mai făcut un pas – aproape real – de a păşi cu echipaj uman pe Marte!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here