Afacerea Rarora revine în actualitate. Deputatul liberal, Emilian Frâncu, i-a adresat recent o interpelare ministrului Justiţiei, Monica Macovei, vizând soarta dosarului care a constituit unul dintre cele mai mari cazuri de fraudă financiară. În dosarul respectiv, în care au fost acordate credite în valoare de peste 788 miliarde lei, în condiţii nelegale sau cu încălcarea normelor bancare, a fost implicat şi cunoscutul om de afaceri vâlcean Ion Marin.

INTERPELARE. „Acum trei ani, un mare caz de fraudă financiară (şi, se zice, chiar de corupţie) începea să fie investigat de Parchet: acordarea unui împrumut de peste 700 miliarde lei vechi, în condiţii ilegale, de către BCR Novaci, din judeţul Gorj, societăţii comerciale RARORA din Vâlcea. Firele anchetei au dat la iveală conexiuni cu mafia petrolului din zonă, înşelăciuni de alte zeci de miliarde, precum şi o evaziune fiscală enormă. Au curs râuri de cerneală în presa vremii, iar importanţi demnitari din perioada trecutei guvernări au tremurat, zi şi noapte, de teama că investigaţiile procurorilor şi, apoi, înfăptuirea actului de justiţie ar putea ajunge până la ei. În acest moment nu se mai ştie, practic, nimic despre soarta acelui dosar, despre eventualii inculpaţi, despre trimiterea lor in judecată sau despre stadiul în care a ajuns procesul. Consider că dosarul acelui caz a fost, este şi va rămâne deosebit de important mai ales în contextul eforturilor pe care ţara noastră trebuie să le depună, în domeniul pe care dumneavoastră îl gestionaţi, pe drumul spre integrarea în Uniunea Europeană şi ar putea demonstra că există voinţă politică (şi juridică) de a se merge până la capăt. Vă rog, doamnă ministru, să vă interesaţi îndeaproape în legătură cu stadiul finalizării sau nefinalizării acelui dosar, dacă procesul început se pare, în judeţul Gorj s-a stopat la comandă (?!–de ce?) şi să mă informaţi în consecinţă. Solicit răspuns atât oral, cât şi în scris, dacă «afacerea secolului» nu s-a rătăcit cumva într-un anumit «sertar»”, se menţionează în interpelarea deputatului Frâncu.


FRAUDĂ.
Afacerea în care se puteau aproba şi câte trei credite ilegal în fiecare zi a fost sesizată procurorilor chiar de BCR în urma unui control intern. În urma anchetei, au fost trimişi pe mâna judecătorilor 72 de învinuiţi. Rechizitoriul întocmit de procurorii DNA avea peste 1.200 de pagini, iar prejudiciul se ridica la 2.400 milioane lei (RON). Dosarul iniţial a fost întocmit, ca urmare a sesizărilor privind frauda produsă în cadrul BCR – Sucursala Novaci în perioada ianuarie 2002 – 30 aprilie 2003, prin acordare de credite în condiţii nelegale sau cu încălcarea normelor bancare în valoare de peste 788 miliarde lei. Procurorii DNA, au stabilit legătura dintre cele cinci societăţi comerciale din Bucureşti reprezentate de Matyas Gabriel Viorel şi Ţîrdea Paul Petre cu cele cinci societăţi constituite în grupul „ Marin Luminiţa ” din Râmnicu Vâlcea, aparţinând lui Ion Marin. Procurorii DNA susţineau la vremea respectivă, că cele două grupuri au creat, în perioada de referinţă, un sistem de colaborare cu alte 40 de societăţi comerciale din judeţele Gorj şi Vâlcea care au întocmit contracte, facturi şi instrumente de plată fictive, au efectuat împrumuturi, plăţi, transferuri reciproce de sume importante de bani din creditele obţinute de la bănci, precum şi retrageri de numerar. Procurorii DNA precizau că între cele două grupuri de firme a început să se desfăşoare o puternică afacere comercială, derulându-se doar scriptic livrări şi achiziţii imense de produse petroliere. Firmele din Bucureşti achiziţionau produsele de la una dintre societăţile din grupul aparţinând lui Marin Ion şi în aceeaşi zi, cu acelaşi transport, le vindeau unei alte firme din grup, la preţuri mult mai mari.

ILICIT. Activitatea ilegală de la BCR Novaci a fost susţinută efectiv de Sucursalele Moşilor şi 13 septembrie ale RIB prin creditarea reciprocă a grupurilor de societăţi comerciale reprezentate de Matyas Gabriel Viorel, în Bucureşti, şi de Marin Ion, în judeţul Vâlcea. Procurorii DNA susţineau că pentru a obţine creditele de la cele trei unităţi bancare, afacerştii s-au folosit de metoda numirii unei singure persoane ca administrator al mai multor societăţi comerciale care, de regulă, nu desfăşurau operaţiuni comerciale prin conturi bancare. Totodată, administratorii erau rude sau apropiaţi ale persoanelor care administrau firma de bază, schema funcţionând în condiţiile în care băncile nu le considerau debitor unic, ci simple societăţi, fără nici o relaţie între ele, cu toate că banii obţinuţi din credite se concentrau la unitatea de bază.

CAZUL MARIN. Procurorii DNA au susţinut că banii obţinuţi din credite au fost folosiţi pentru achitarea unor rate scadente ale altor credite vechi, comisioane bancare, fiind implicate mai multe societăţi comerciale care desfăşurau scriptic schimburi comerciale cu valori foarte mari. La vremea respectivă, procurorii DNA au propus efectuarea unor cercetări privind modul ilegal de creditare a celor cinci societăţi comerciale care constituie debitorul unic „ Marin Luminiţa ” din judeţul Vâlcea pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care a devenit posibilă acordarea de credite de către BCR Novaci şi a tuturor persoanelor implicate – funcţionari bancari şi reprezentanţi de firme. În perioada decembrie 2002- aprilie 2003 , unitatea bancară respectivă a aprobat şi acordat credite în valoare de 1.731 miliarde lei, în condiţiile în care Centrala băncii suspendase întreaga activitate de creditare.

Ovidiu Ciutescu
Jurnalul Naţional, ianuarie 2007

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here