De la desființarea Oltchimului, Vâlcea a tânjit după atmosfera cupelor europene. 2019 a oferit șansa ca noua echipă a orașului de la poalele Capelei să își etaleze energiile, simțite decenii de-a rândul de mai toate forțele europene ce au călcat parchetul polivelentei “Traian”.

BBM Bietigheim, una dintre reprezentantele Germaniei în competiție, a fost aleasa sorților pentru mult așteptatul eveniment: trei mii de suporteri, televiziuni, specialiști în ale jocului cu mingea la semicerc și 14 jucătoare din elita acestui sport au asigurat ambientul necesar unui meci mare.

Partida a fost una așa cum m-a obișnuit istoria handbalului feminin vâlcean: energică, spectaculoasă, cu întoarceri de rezultat menite să îți urce pulsul și să înveți “Tatăl Nostru” pe de rost.

Pentru cine s-a așteptat să vadă un joc modern, așteptările au fost înșelate. Partida mi-a adus aminte de anii boemiei handbalului feminin: jucătoare harnice, tehnice, dispuse să mănânce terenul pentru a înscrie cât mai mult. A mai contat că au fost momente bune din joc în care am văzut chiar și 3 coordonatori de joc evoluând concomitent? A mai contat că apărarea a fost dezlânată, oferind posibilitatea ca adversarii să înscrie o căruță de jocuri?

Și am mai văzut ceva: antrenorul Pera, transformat într-un Gică “Balamuc” Ionescu al Chimistului anilor ’80. Vi-l mai amintiți pe cel care era dispus să moară de gât cu oficialii celor de la Lada Togliatti sau Hypo Niederostereich? Eu nu pot să-l uit! 🙂

Mi-a plăcut enorm de mult imaginea descrisă mai sus, amintindu-mi de perioada în care surorile Torok dirijau magia ce avea să se nască în adevărata capitală a handbalului feminin românesc pentru următorii (aproape) 50 de ani.  Mi-a plăcut și rezultatul, diferența de goluri înregistrată de tabelă la finalul celor 60 de minute de joc nebun.

M-a pus pe gânduri dezlânarea tactică exprimată pe teren. Vâlcea nu mi-a părut echipa scurtă și elastică pe care îmi doream să o văd. Adică aia care să eleboreze un joc tactic, în ton cu vremurile actuale. Ori, dacă lucrurile astea nu se vor corecta, atunci când vom da peste un adversar cu adevărat valoros, (doar) entuziasmul și valoarea individuală nu vor mai ține de cald pe tabelă!

PS: Sugestie pentru jurnaliștii de sport: CSM Rm. Vâlcea nu este nici Chimistul și nici Oltchim. Adică nu-i clubul care a intrat în antologia handbalului european. CSM este o entitate care încearcă să-și găsească calea spre glorie și lucrul ăsta se va întâmpla doar pe teren, indiferent de câți binevoitori se vor găsi să cumpere palmaresul defunctei echipe și să-l dăruiască proaspătului învățăcel. Pentru că actualul tricou nu se va resimți la fel de greu pe jucătoare, precum cel purtat de Mori, Eți, Nadina, Cristina, Mariana, Mia, Luminița, Vali, Lidia etc, etc, etc… Așa că,dragi confrați, nu mai continuați să persistați în greșeala de a anunța că gruparea de pe malul Oltului revine în Champions League. Nu o mai faceți pentru că nu reușiți decât să înduceți în eroare tinerii care habar nu au despre ce presupune handbalul din orașul lui Anton Pann!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here